Devin din ce în ce mai conştientă că liceul e aproape de final. Ca un efect inevitabil, devin tot mai melancolică. Deoarece- guess what- aşa se întâmplă când trăieşti cu adevărat anii de liceu.

Dar acest articol nu se adresează numai celor care sunt acum a XII-a. Se adresează atât celor din clasele mai mici, cât şi celor care urmează să intre la liceu. Deoarece experienţa mateistă este prea frumoasă pentru a nu fi pusă pe „hârtie”.

În clasa a VIII-a, când am ales Colegiul Naţional „Matei Basarab”, nu mă aşteptam să am o experienţă aşa mişto. L-am ales mai mult pentru a păstra un soi de tradiţie, căci a făcut şi mama acelaşi liceu. În momentul în care am început să merg la liceu, mi-am dat seama că nu a fost o decizie greşită.

Probabil nu toată lumea vorbeşte despre liceu cu la fel de mult entuziasm, dar eu mi-am trăit intens anii de liceu. Ce-i drept, a ţinut şi de mine, fiindcă aş fi putut să pierd pur şi simplu timpul în cei patru ani, dar şi liceul mi-a oferit oportunităţi.

Cred că m-am îndrăgostit de „Basarab” pe la începutul clasei a IX-a, când am intrat în uriaşa sală de festivităţi, unde erau repetiţii, iar o fată şi un băiat cu voci geniale (Georgiana Chirilă şi Andrei Duţu) cântau “Nimeni pe drum”. Peste tot erau elevi, care se organizau extraordinar, alături de domnul Chiţimia, un prof’ care va rămâne în istorie.

Aşa au trecut anii, oferind nenumărate posibilităţi de proiecte, în care să ne implicăm. Consiliul Elevilor, trupa de dans, trupa de teatru, band-ul liceului, corul, revista etc. Mi se pare impresionant faptul că aici oricine găseşte ceva în care să se implice.

Iar în timp ce îmi construiam uşor-uşor o viziune asupra viitorului, mă puteam distra prin excursiile, pe care nu le voi uita niciodată, în pauzele de la repetiţii, uneori chiar şi în ore… ups, profesorii nu cred că ar trebui să ştie asta.

Când eram clasa a X-a, am reuşit, alături de câţiva colegi, să aduc ceva nou în liceu: trupa de teatru. Această trupă de teatru mi-a dat ocazia să scriu piese, să învăţ ce înseamnă organizarea şi termenele limită, să fiu pe scenă şi să simt fiorii, pe care îi ai atunci când o sală întreagă aplaudă.

Nu spun toate aceste lucruri ca pe o reclamă pentru liceu, deoarece am avut şi eu momente când ziceam că abia aştept să termin liceul, când spuneam că mie nu îmi va fi dor de aceşti ani. Şi uite-mă ajunsă aproape de final, când ar trebui să învăţ pentru Bacalaureat, dar în loc de asta, am decis să îmi rup din timp pentru a scrie aceste rânduri. Pentru că deja îmi lipseşte tot ce am trăit în liceu.

Nu vă irosiţi timpul, căci liceul nu este pierdere de vreme. Trebuie doar să învăţaţi să vă implicaţi în tot soiul de activităţi şi să le îmbinaţi cu distracţia. Pentru că elevul ăla, care doar va toci lecţiile, nu va ajunge prea departe şi nu se va afirma niciodată.

Partea bună este că am avut fel şi fel de parteneriate şi proiecte cu alte licee, iar asta mi-a dat şansa de a vedea cum e viaţa şi prin alte licee. În unele existau părţi bune, din altele nu ştiam cum să plec mai repede. Totuşi, nu am putut să mă simt “acasă” în alte licee.

După cum am declarat şi în broşura Colegiului Naţional “Matei Basarab”: Viaţa de mateist este o experienţă intensă şi interesantă. Aş recomanda acest liceu oricărui elev bun, oricărui copil cu aspiraţii mari. „Basarabul” m-a ajutat să am o perspectiva mult mai clară asupra viitorului, m-a ajutat să mă formez frumos, să evoluez. Am rămas plăcut surprinsă când am văzut spectacolele organizate aici, ca să nu mai spun de sala de festivităţi care este fabuloasă. M-am implicat în spectacole şi iubesc atmosfera de la repetiţii, felul în care se poate organiza un grup de elevi (când e de muncă, suntem serioşi, dar şi când este de glumă…).  Îmi place că m-am putut implica în fel şi fel de activităţi, am simţit că pot face ceva cu viaţa mea, deşi sunt doar o adolescentă. În “Matei Basarab” am putut face ceva pentru viitorul meu.

Acum a venit vremea să las în urmă iubirile din liceu, orele de curs, repetiţiile şi să merg înainte cu câteva prietenii rămase, amintiri frumoase şi cu speranţa că voi găsi cât de curând motivaţia de a învăţa mai mult pentru Bac!