Sosirea Noului An se sărbătorește în toată lumea și, bineînțeles, oamenii au diferite superstiții manifestate prin diverse obiceiuri.
În Europa, în țări precum Elveția și Austria oamenii se costumează pentru sărbătorirea ajunului zilei de Sfântul Silvestru în amintirea anului 314 când oamenii au crezut ca suveranul Silvestru a capturat un monstru de mare care va scăpa și va distruge lumea în anul 1000.
Ne mutăm puțim mai la Vest, în Scoția, unde Anul Nou se numește „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală și lăsate să se rostogolească pe stradă semnificând arderea Anului Vechi.
În ținutul toreadorilor, Spania, există un obicei de a mânca câte o boabă de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi care marchează miezul nopții și trecerea în noul an. Fiecare boabă de strugure reprezintă o dorință pentru fiecare lună a anului următor.
Un obicei similar este și la vecinii lor, portughezii, dar care în locul strugurilor preferă smochinele.
În Italia, un obicei care tinde să dispară din cauza riscului ridicat pentru trecători este aruncatul unor obiecte vechi pe fereastră reprezentând simboluri ale anului care a trecut.
Puțin mai spre Est, în Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile. În această noapte copiii își lasă încălțările lângă șemineu pentru a primi daruri. Un fel de Moș Nicolae de la noi.
Tot în Grecia se pregătește o prăjitură tradițională, vassilopitta (oare a ce aduce numele?), în care se pune o monedă din aur sau argint și cel ce o va găsi va avea noroc tot anul.
În Belgia, la Liège, pe 1 ianuarie se mănâncă choucroute în timp ce ai sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă pentru a avea bani tot anul.
La vecinii lor, în Olanda, ,,ziua anului trecut” sau Oudejaarsdag se sărbătorește prin focuri de artificii care încep în zori și țin până târziu în noapte.
În Rusia, la 12 noaptea se bea șampanie și se deschid toate ușile și ferestrele ca să intre Noul An în casă.
În Ecuador sau Peru, cu puțin timp înainte se fac păpuși din cârpă sau hârtie creponată care reprezintă anul ce se termină, sunt expuse în fața caselor până la miezul nopții când sunt arse în stradă.
Celebrul „Rosh Hashanah” este traducerea în ebraică a Anului Nou. Oamenii se gândesc la ce au făcut rău și promit că vor fi mai buni, au loc ceremonii speciale în sinagogi și copiii primesc haine noi.
În Vietnam, Anul Nou este numit „Tet Nguyen Dan” sau doar „Tet” și începe pe 21 ianuarie sau 19 februarie, în funcție de an. Vietnamezii cred că în fiecare casă există un Zeu care în ziua de Anul Nou se duce la cer unde spune cât de bun a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Zeul călătorește pe un crap, de aceea vietnamezii cumpără de Anul Nou un crap viu pentru a îi da drumul în râu.
Undeva între 17 ianuarie și 19 februarie este celebrat Anul Nou chinezesc, când este „Yuan Tan” (Lună Nouă). Chinezii aprind lanterne pe stradă și, pentru a îndepărta spiritele rele, aprind artificii.
La japonezi, Anul Nou se numește „Oshogatsu” și este una dintre cele mai importante sărbători, fiind un simbol al înnoirii. În decembrie se organizează „Bonenkai” care sunt petreceri de uitare a anului prin care oamenii lasă în urmă grijile și problemele. Pe 31 decembrie oamenii merg la cel mai apropiat templu pentru a împărți saké (băutură tradițională) și pentru a asista la cele 108 de lovituri ale gongului care anunță trecerea în noul an. Această cifră reprezintă numărul de păcate acumulate într-un suflet de-a lungul anului, fiecare bătaie simbolizând alungarea câte unui păcat. Pe 1 ianuarie copiii primesc otoshidamas (cadouri mici cu bani înăuntru).
Indiferent de țara în care alegeți să sărbătoriți trecerea în Noul An și de tradițiile din acea zonă, echipa BHM vă dorește un an mai bun, sănătate, fericire și cât mai multe realizări. Sperăm să ne urmăriți și la anul.
