De la atitudinea prietenoasă pe care o are față de elevi, până la multitudinea de informații pe care le aflăm de la dânsul, domnul profesor Bogdan Petre a reușit să devină unul dintre cei mai apreciați profesori ai liceului nostru. Acesta a acceptat să ne acorde un interviu și să ne povestească mici părți ale vieții sale, permițându-ne să îl cunoaștem puțin mai mult decât o putem face la orele de geografie.
Cum a fost copilăria dumneavoastră?
Eu consider că încă nu am ieșit din perioada copilăriei mele, încă îmi place să cred că mai copilăresc, pentru că a fost așa o perioadă care a trecut mult prea repede. Am copilărit la Măgurele, la doi pași de București și copilăria mea a fost legată într-un fel sau altul de București pentru că mergeam acolo să îmi petrec timpul liber, mergeam să îmi cumpăr haine, să îmi cumpăr jocuri, cărți și, pe lângă asta, am mai copilărit în județul Buzău la străbunica mea, în orașul Pogoanele din județul Buzău Oraș doar cu numele, pentru că e mai mult un sat. Legat de școală, am avut o experiență destul de unică și pe care nu știu câți ar înțelege-o astăzi.
Vă doreați de mic să fiți profesor de geografie?
De mic am fost pasionat de geografie, încă din clasele mici. Așa cum spuneam, făcând școala în regim simultan, tot timpul când cei de a patra aveau geografie pentru că din a patra se studiază, eu eram cu mâna pe sus, deși eram clasa întâi sau a doua, iar mai apoi în momentul în care am început să studiez geografia la gimnaziu am avut un profesor extraordinar, o profesoară extraordinară la liceu care m-au ghidat și am fost chiar și olimpic la geografie din clasa a 8-a până în clasa a 12-a, mai puțin în a 10-a . Pasiunea pentru a fi profesor să zic așa, a venit destul de târziu, adică nu dintotdeauna…mai mult prin clasa a 12-a a început să-mi surâdă ideea. Ulterior, în timpul facultății, student fiind, am predat la liceul de la Măgurele, la liceul Horia Hulubei și a fost o experiență inedită. Am fost și profesorul unor prieteni de-ai mei.
Considerați mai benefică copilăria în mediul rural sau cel urban?
Categoric în rural pentru că în rural ești mult mai apropiat de natură și ai o altă libertate, poți fi plecat de acasă cu orele de dimineață până seara…nimeni nu duce grija în mediul rural la fel ca în mediul urban, unde pericolele sunt altele și tentațiile la fel.
Cum a fost viața dumneavoastră în liceu?
Nu eram un elev cu note foarte mari, am avut tot timpul media peste 9 in fiecare semestru, dar am făcut uman, filologie și am avut destul timp liber pentru pasiuni, pentru călătorit, pentru ieșit cu prietenii și pentru studiu, dar am studiat mult pe partea de geografie acasă.
Ați avut pe cineva care să vă inspire în alegerea carierei de profesor de geografie?
Da, am avut, începând de la doamna mea învățătoare și continuând apoi cu o suită întreagă de profesori excepționali pe care i-am avut și în gimnaziu, și în liceu și culminând evident cu profesorii mei de geografie.
Ce părere ar avea o versiune mai tânără a dvs. față de omul de acum?
Ar fi surprinsă de câte pot face acum pentru că anul acesta sunt profesor cu 2 norme și fiind o fire destul de comodă de fel, cred că versiunea mea mai tânără ar fi uimită de câte pot face în timpul limitat pe care mi-l pune la dispoziție o zi. Și cred că ar fi și mândră totodată și ar zice “Bă, ai reușit!”.
Ce le recomandați liceenilor din ziua de azi?
Să îmbine utilul cu plăcutul și să conștientizeze că în unele momente trebuie să facem lucruri care nu ne plac, cum ar fi ora de geografie. Să fie atenți, pentru a dobândi o cultură generală vastă în loc să adoarmă la oră. De asemenea, să își urmeze pasiunile și să nu se lase controlați de vicii.