Ca de fiecare dată când se aude prin liceu despre venirea unui profesor nou, și în cazul venirii domnului Florin Mehedințeanu, s-au iscat o mulțime de speculații și au fost activate rețelele de spionaj extern din Colegiu Național „Alexandru Ioan Cuza”. De la zvonuri despre exigența sa, precum „Nu-i așa rea corigenta la istorie”, s-a ajuns ca majoritatea celor ce îl au ca profesor să-l aprecieze cu adevărat. Am privit toate acestea ca o oportunitate de a afla detalii despre viața unui om încă enigmatic pe coridoarele vechiului nostru liceu.
Cum vi se pare postul de profesor în Colegiul Național ,,Matei Basarab”?
„Provocator, dar în egală măsură interesant. Colegiul Național „Matei Basarab” prezintă multe oportunități, fiind un liceu cu tradiție, dintre cele mai vechi din București, datând încă din 1859, de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza.”
Cum de ați ales meseria de profesor de istorie?
„Încă din clasa a IX-a mi-am dorit să fiu profesor de istorie, deoarece cred că astfel pot contribui la formarea oamenilor. De asemenea, sunt convins că meseria de profesor este una dintre cele mai importante pentru societate, deoarece toți oamenii trec prin școală înainte să îmbrățișeze o carieră.”
Ce vă mai amintiți despre copilăria dumneavoastră?
„Am avut o copilărie foarte frumoasă, la țară, cu multă verdeață, jocuri, cu un alt sistem de valori, unul tradițional, diferit de cel actual şi fără atât de multă tehnologie.”
Care sunt amintirile dumneavoastră pregnante din liceu?
„Perioada liceului este perioada în care am acumulat cel mai mult, cu excepția facultății, perioada în care mi-am așezat temelia și mi-am fixat obiectivele. Am multe amintiri, din fericire, din perioada aceea, prima care-mi vine în minte fiind faptul că am fost în echipa de teatru a liceului, ultima reprezentație fiind în clasa a XI-a, iar rolul meu favorit a fost în piesa „Titanic Vals”, în clasa a X-a. A fost o experiență plăcută și care te făcea să-ți testezi limitele în ceea ce privește emoția și ideile pe care le poți transmite unor oameni din ipostaza aceea de… e mult spus actor, de a juca un rol. În viață jucam foarte multe roluri, oamenii având foarte multe măști, unele pentru muncă, altele pentru timpul liber, în funcție de mediu. Per total a fost o experință care m-a ajutat foarte mult.”
Care sunt hobby-urile dumneavoastră?
„Îmi place să călătoresc și să citesc, dar și filmele de comedie. Preferatul meu din acest gen este „Dumnezeu pentru o zi”. Țara mea favorită în care am fost este Germania, mai ales Bavaria, zona care mi-a plăcut foarte mult din toate punctele de vedere.”
Din punctul de vedere al unui profesor de istorie, în ce directe considerați că se îndreaptă țara noastră?
„Este dificil de spus, există multe predicții. Să sperăm că într-o direcție bună, având în vedere integrarea în Uniunea Europeană și oportunitățile ce au venit odată cu aceasta.”
În final, ce sfaturi le puteți da elevilor noștri mateiști?
„Am două sfaturi: să citească, dar nu de pe facebook, ci cărţi, și să facă sport, eu însumi făcând înot în tinerețe. Există un dicton în latină, „Mens sana in corpore sano” (Minte sănătoasă în corp sănătos).”
Pot spune că am încercat să fiu total obiectiv în luarea acestui interviu, mai ales pentru că nu fac istoria cu domnul profesor Florin Mehedințeanu. Astfel, am încercat să pun niște întrebări general valabile și, la final, sper că am reușit să rup din barierele existente între elev şi profesor.