SPOILER ALERT!

Toți am văzut reclame pentru acest film. De la trailer-ul recomandat peste tot pe Instagram, la videouri cu vedete lăudându-l pe stories, până la postările prietenilor, sigur am auzit de acest film undeva. Cine l-a văzut, bine a făcut. Cine a ales să nu, la fel de bine. Pentru cei care însă nu l-au văzut încă, sunt destule motive pentru care acest film merită vizionat, dar sunt la fel de multe și pentru a nu cumpăra acel bilet de cinema.

  • Smash:

„Oh, Ramona” a fost plin de părți bune și rele. Momentele amuzante sunt prezente din belșug, bine interpretate. Întregul film a fost filmat în locuri diferite din România, un motiv bun pentru a-l viziona în cinema. Actorii sunt foarte buni, de la cei români până la cei americani. Bogdan Iancu a reușit să aducă la viață o variantă a lui Andrei Ciobanu, cel din carte, poate chiar mai bună decât originalul și a reușit să capteze atenția spectatorilor, iar Holly și Aggy, actrițele din rolurile Anemonei și Ramonei sunt foarte frumoase și talentate. Efectele sunt amuzante, creative, potrivite, originale și adaugă mult la acțiunea destul de simplă a filmului. A mai existat și adresarea „tipului din rândul trei”, care pentru filmul românesc a fost o premieră. Faptul că întregul film a fost în engleză mi s-a părut cel mai interesant amănunt, deoarece în acest mod putem deschide porțile filmului românesc către multe alte destinații și populații, care poate vor vrea să vadă mai mult.

  • Pass

Cartea „Suge-o, Ramona”, nu este cea mai potrivită pentru a fi adaptată într-un film. Multe scene sunt lungite și câteva chiar plictisitoare, iar unele personaje sunt inutile. Acțiunea este grăbită și neclară, plină de momente care nu își au locul. Adolescentul sare de la Ramona la Anemona, apoi se întâlnește cu amândouă și nu reușește să facă față situației. Mi-ar fi plăcut ca Andrei, pe lângă spusul poveștii acesteia încurcate, să o explice mai bine și să arate cum a gândit el în acele momente, în afară de „poftele”, pe care nu știa cum să şi le satisfacă. În schimb, comedia și scenele cenzurate au fost din belșug, lucru care te face să încurci acțiunea după ce ieși din sala de cinema. Puteau pune mai multe scene despre personajele principale și să accentueze faptul că „Silviu a lovit-o pe Ramona”, detaliu peste care s-a trecut mult prea ușor. Unul dintre lucrurile care i-a nesatisfăcut pe mulți a fost finalul, care ne-a lăsat să ne întrebăm dacă va urma o continuare, după cartea, „Suge-o, Andrei!”. Ideea de continuare nu mă deranjează, atât timp cât producătorii pot învăța din greseșile din primul film. Comedia, educația și dragostea cu năbădăi pot fi întrunite într-un film chiar frumos, nelipsit de efectele originale și care dau chiar mai mult amuzament acestei povești.