BHM: Ce vă amintiţi prima oară când auziţi cuvântul „Crăciun”?
MO: Răspunsul meu este unul subiectiv, dat fiind faptul că sunt profesor de Religie: pentru mine Crăciunul reprezintă Naşterea Domnului. Adică venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu. Este importantă sărbătoarea, cu toată semnificaţia ei. Atât şi nimic mai mult.
BHM: Ce făceaţi în săptămâna Crăciunului în copilărie şi în adolescenţă?
MO: Cel mai des mergeam cu colindul. Când dispoziţia „îmi permitea” îi ajutam pe ai mei la curăţenie şi la toate celelalte treburi gospodăreşti.
BHM: Ce faceţi acum, anul acesta (cu pandemia) în săptămâna Crăciunului?
MO: Acum, fiind adult, responsabilităţile mele sunt mai multe şi mai mari: mă ocup de cumpărături/cadouri, curăţenie, îmi ajut părinţii şi celelalte rude pentru pregătirea Sărbătorilor.
BHM: Care este cea mai frumoasă amintire de Crăciun din copilărie şi adolescenţă?
MO: Fiind băiat (se ştie faptul că băieţii se maturizează mai târziu), nu cred că diferenţa dintre copilărie şi adolescenţă este prea mare, însă amintirea este aceeaşi: dimineaţa ne trezeam şi ne duceam la brad toţi membrii familiei, ne bucuram împreună de toate cadourile primite, după care mergeam la biserică. După slujba Sfintei Liturghii, ne aşezam la masă toată familia.
BHM: Cum simţiţi spiritul Crăciunului acum, în comparaţie cu cel din copilărie şi adolescenţă? Ce s-a schimbat între timp?
MO: Cred că în mare parte, am răspuns la această întrebare mai devreme (fiind băiat, nu s-a schimbat mai nimic). Poate doar responsabilităţile.
BHM: Care este mâncarea dumneavoastră preferată din ziua de sărbători?
MO: De departe, preferaţii mei sunt cârnaţii picanţi făcuţi de mama mea.
BHM: Care este colindul preferat? Mergeaţi la colindat în copilărie?
MO: Colindul meu preferat este: „La Vitleem colo-n jos”.
MO: Fiind în continuare „copil”, merg şi acum la colindat.
BHM: Când şi cum împodobeaţi bradul?
MO: În copilărie, ziua dedicată împodobirii bradului era pe 24 Decembrie, în seara de Ajun, împreună cu tatăl şi cu fratele meu. Mama avea alte „preocupări”.
BHM: Cel mai frumos cadou primit?
MO: Cred că emoţia creată de această sărbătoare sfântă era – şi este în continuare – cel mai frumos cadou.
BHM: Credeaţi în Moş Crăciun? Aţi încercat să îl vedeţi?
MO: Ca orice copil, cu siguranţă credeam în Moş Crăciun, motiv pentru care am încercat, în repetate rânduri să îl întâlnesc, să îl văd. Evident că Moşul a fost întotdeauna mai abil decât mine şi nu l-am întâlnit niciodată fizic.
BHM: Ce v-a plăcut mereu cel mai mult la această sărbătoare?
MO: Faptul că familia este împreună. Ca şi Paştele, Crăciunul este sărbătoarea familiei, a familiei creştine.