Se apropie Crăciunul, cea mai frumoasă perioada din an care ne leagă pe toți de niște amintiri plăcute. Colindele răsună peste tot, în fiecare casă e miros de cozonaci, iar oamenii sunt, cum a spus domnul profesor de religie Florin Moise, mai calzi. Am avut plăcerea de a-i lua interviu dânsului și de a afla puțin din copilăria sa și cum obișnuia să petreacă Sărbătoarea Nașterii Domnului.

BHM: Ce va amintiți prima oară când auziți cuvântul „Crăciun”?

FM: Nu știu dacă îți amintește un cuvânt ceva, îți da o stare mai degrabă. Eu asociez Crăciunul cu lumina, deoarece este o sărbătoare a luminii, solstițiul de iarnă este atunci, ziua începe să crească. Cum zice și Hristos în Biblie: “ Eu sunt Lumina Lumii, care am venit să luminez pe cei din întuneric”. De aceea s-a fixat sărbătoarea pe 25 decembrie, nu pentru că scrie în Biblie că ar fi 25 decembrie, ci pentru că e solstițiu de iarnă și începe să crească ziua, ziua însemnând lumină. Era și o sărbătoare păgână “Sol invictus” (Soarele neînvins), adică începea să crească Soarele și lumea se bucura de lumina sa, existând teama că acesta va dispărea

BHM: Ce făceați în săptămâna Crăciunului în copilărie și în adolescență?

FM: Eu am făcut școala în Bucureșți, dar îmi petreceam vacanțele, mai ales cele de iarnă, în Moldova, într-un sat lângă Bacău și erau multe tradiții pentru că erau și mulți copii pe vremea aia. Fiecare se organiza într-un fel, mergeam cu Steaua, cu Plugușorul, cei mari mergeau cu Capra(Vălăretul). Erau mai multe activități în funcție de vârstă.

BHM: Ce faceți acum, anul acesta în contextul pandemiei, în săptămâna Crăciunului?

FM: Eu încerc să merg cât pot de mult la biserică, dar există și o parte bună în statul acasă, îți mai găseșți activități interioare, citeșți mai mult, descoperi lucruri de făcut pentru suflet. Am aici în făță un proverb care zice “Dacă vrei să fii înțelept, să citeșți!”. Dacă te ocupi cu cititul, nu pierzi nimic.

BHM: Care este cea mai frumoasă amintire de Crăciun din copilărie sau adolescență?

FM: Nu am o amintire care să-mi fi rămas imprimată, de ce să spun că am? Faptul că e iarnă e o amintire plăcută.

BHM: Cum simțiți spiritul Crăciunului acum în comparație cu cel din copilărie sau adolscență? Ce s-a schimbat între timp?

FM: Știți și voi că odată cu vârsta, timpul parcă se contractă, când ești copil ți se par lucrurile mai mari, ți se pare timpul mai lung. Când crești, timpul se contractă, ți se pare că se succed foarte repede evenimentele și ai altă percepție a vieții din cauza asta.

BHM: Care este mâncarea preferată a dumneavoastră din cele de sărbători?

FM: Eu nu prea vorbesc despre mâncare, cum zicea un filosof: “Mănânc ca să trăiesc, nu trăiesc ca să mănânc”, iar Sfântul Augustin spunea că unii oameni sunt interesați de cum să mănânce bucate mai alese, însă nu îi interesează ceea ce spun. E mai grav să fii preocupat de ce mănânci decât de ce îți iese pe gură.

BHM: Care este colindul preferat? Mergeați la colindat în copilărie?

FM: Da, mergeam. “Trei crai de la răsărit” țin eu minte cel mai bine. Nu știu dacă e preferatul, dar pe asta îl spuneam, fiind mai ușor.

BHM: Când și cum îmbodobeați bradul?

FM: N-am împodobit niciodată bradul pentru că mergeam la bunici, ei erau bătrâni și nu avea cine să aducă un brad. Pe vremea aia nu se cumpărau, se tăiau din pădure, de aceea nu am participat prea mult la împodobirea bradului.

BHM: Cel mai frumos cadou primit?

FM: Eu am un principiu și spun că fericirea e să știi să prețuieșți ce ai deja, nu ce ai putea primi. Dacă ești fericit cu ceea ce ai e mai bine decât să-ti dorești ceva. Sfântul Augustin spunea că “Fericirea este să-ți dorești ce ai deja”.

BHM: Credeați în Moș Crăciun? Ați încercat să-l vedeți?

FM: Da, Moș Crăciun există. Dumnezeu ne oferă zilnic câte ceva, orice dar e ca un dar de la Moș Crăciun. Crăciunul îl identificăm de fapt cu Dumnezeu.

BHM: Ce v-a plăcut mereu cel mai mult la această sărbătoare?

FM: Apropierea dintre oameni. Oamenii parcă sunt mai calzi, mai umani. Sărbătoarea asta are un spirit pe care nu prea îl au alte sărbători. Oamenii sunt mai veseli, așa consider eu.

Îi mulțumim domnului profesor că ne-a purtat puțin prin viața sa și ne-a spus câteva din părerile sale, cred că suntem cu toții de acord cu dânsul. Crăciunul este o sărbătoare cu un spirit aparte, care apropie oamenii și care creează amintiri tuturor, iubirea față de Crăciun fiind un lucru împărtășit de întreaga umanitate.