Lumea s-a bucurat întotdeauna și se bucură în continuare de operele scriitorilor care își fac cunoscut talentul prin poezii, povești, romane, etc., însă puțini au rămas în conștiința colectivă generații întregi. Doi dintre acești scriitori sunt Jane Austen și F.M. Dostoevski, ale căror romane faimoase, și anume „Mândrie și prejudecată” și „Crimă și pedeapsă” rămân nemuritoare.
Mândrie și prejudecată
Romanul publicat în anul 1813 spune povestea tinerei Elisabeth Bennet și a prejudecăților acesteia, puse pe seama orgoliosului și distantului domn Darcy. Povestea ne poartă în lumea micii nobilimi engleze, lume care se învârte în jurul statutului social și în care Elisabeth încearcă să iubească în mod sincer. Romanul a fost ecranizat în anul 2005, avându-i în rolurile principale pe Keira Knightley și Matthew Macfadyen. „Mândrie și prejudecată” rămâne un clasic, punând în evidență stilul romantic și plin de ironii al autoarei Jane Austen, dar și mândria care depășește uneori limita, nefăcând loc sentimentelor, ci unei prejudecăți bazate pe aparențe.
Recenzii:
„ Elisabeth Bennet își depășește mult condiția socială, fiind o tânăra cultivată, ce se lasă însă orbită de prejudecăți, iar domnul Darcy este un om mândru, orgolios, perfect conștient de poziția și rangul pe care le are”
Doina Cotlos- bibliotecar
„ Jane Austen a fost, fără îndoială, o scriitoare care, fără să se lase învinsă de pretențiile comerciale ale editorilor interesați să satisfacă gustul publicului, nu și-a neglijat cititorii.”
Dan Grigorescu- critic literar
Citate reprezentative:
„Mândria este o caracteristică a firii noastre, pe când orgoliul ține de impresia pe care am dori să o creem în jurul nostru.”
„Gândește-te la trecut numai în la în masura in care amintirea lui îți aduce bucurie.”
„Nimic nu e mai înșelător decât falsa modestie.”
Crimă și pedeapsă
Romanul „Crimă și pedeapsă” a fost publicat în anul 1866, urmat de „Idiotul” și „Frații Karamazov” care au făcut din Dostoievski unul din cei mai mari scriitori ai lumii. Raskolnikov este un fost student aflat în pragul sărăciei, care comite o crimă ce înspăimântă tot orașul Sankt Petersburg. Cu un plan bine stabilit, dar care nu ajunge să fie urmat, acesta se îmbolnăvește, începe să aibă nenumărate gânduri și remușcări, dar și o dorință imensă de a se confesa. În același timp, luptă pentru a-și proteja sora și iubirea pentru tânăra Sofia. Romanul pune, în final, problema mântuirii prin iubire și jertfă de sine.
Recenzii:
„Romanul, de o expresie artistică magistrala, captivantă prin suspansul acțiunii, ca și prin mixajul de real, fantastic și excepțional, prezintă condiția tragică a lumii, prin care se întrezărește totuși lumina, poate chiar lumina vechiului vis de aur al omenirii. Mai putem crede, azi, măcar atât cât a crezut și Dostoievksi?”
Albert Kovacs- critic literar
„ Un scriitor al cărui interes se îndreaptă mai degrabă spre condiția umană mizeră, către păcat, viciu și către hanurile poftei trupești și ale patimii, decât către noblețea sufletului și a trupului.”
Thomas Mann- scriitor
Citate reprezentative:
„Ce rost ar avea să mă predau când spui că acolo, la închisoare, am să fiu la odihnă?”
„Crima este protestul individului împotriva unei proaste orânduiri sociale.”
„Într-un fel, suntem cu toții, și destul de frecvent, niște nebuni, cu singură deosebire că <<bolnavii>> sunt ceva mai într-o doagă decât noi”
Plecând de la balurile si iubirile semnate de Jane Austen si ajungând la psihologia din romanul dostoievskian, cele doua opere sunt, pe cât de diferite, pe atât de fascinante, captivante si potrivite pentru toate gusturile.