V-ați întrebat vreodată de ce avem nevoie de cel puțin o ceașcă de cafea în fiecare dimineață pentru a ne începe ziua binedispuși și a supraviețui cu succes toate obstacolele de pe parcursul acesteia? Oare de ce tindem să alegem mâncarea fast-food, în loc de alternativele sănătoase și niciodată nu reușim să ne ținem de dietă? Sau, mai interesant, ce reprezintă de fapt nelipsiții fluturi în stomac care ne fac să ne simțim în al nouălea cer atunci când sărutăm persoana iubită? De ce vrem, de fapt, ca acel moment să nu se termine vreodată?
Răspunsul la toate aceste întrebări se află chiar în interiorul creierului nostru, atunci când dopamina sau „hormonul fericirii” se eliberează la nivelul sistemului nervos, reprezentând dintotdeauna un neurotransmițător vital funcționării umane, atât fizice, cât și psihice. Acesta este responsabil pentru tot ceea ce înseamnă anticiparea unei recompense și asocierea acesteia cu starea de bine, indiferent că este vorba de shoppingul excesiv, consumul unor anumite alimente sau chiar viciile precum alcoolul sau drogurile. De fapt, dopamina stă la baza oricărei activități nocive ce se transformă dintr-o simplă curioasă încercare, într-o capcană ireversibilă a dependenței.
Cum se întâmplă, mai exact, acest fenomen și de ce nu îl putem opri prea ușor? Din cauza sentimentelor de plăcere și satisfacție cauzate de producerea cantității de dopamină, apare imediata tendință de a repeta acel comportament, uneori involuntar, fără a conștientiza conseciințele ulterioare. Dacă aceste obiceiuri se repetă în mod exagerat, suntem expuși la dezvoltarea unor impulsuri compulsive. Astfel, singurul mod de a pune capăt acestui cerc vicios este să realizăm activități care, deși generează dopamina și starea de bine, nu provoacă un stil de viață toxic, ci dimpotrivă. O rutină sportivă, mersul la sală sau munca depusă pentru a obține o notă mare reprezintă procese de pe urma cărora obținem recompense îndelungate. În aceste situații, dopamina eliberată în corp are roluri pozitive, de autocontrol, motivație, ne determină să ne perfecționăm și să devenim cea mai bună variantă a noastră.
Așadar, deși acest neurotransmițător are efecte atât pozitive, cât și negative, doar noi putem decide modul în care ne gestionăm acțiunile și modul de viață, pentru ca recompensele noastre să fie unele conștiente și benefice, fără a ne expune la riscuri majore ce ne pot afecta pe termen lung.