Cu toții am fost bombardați pe diferite rețele sociale de poze cu notițe pictate în mii de culori, cu descrieri care îți vorbesc despre motivație, productivitate și metode magice de învățat. Au oare dreptate? O fată de 16 ani care își colorează adevărate opere de artă prin caiete este oare destul de informată?
După lungi investigații și zeci de minute de observat ,,pagini de study” de pe Instagram, o să dezbat cele mai populare sfaturi despre învățat.
1. CODUL CULORILOR. Fără doar și poate, cea mai recomandată metodă de învățat din mediul online este utilizarea codului culorilor. Acesta constă în atribuirea unei anumite culori unui anumit tip de informații (exemplu: la istorie colorezi în albastru numele de persoane, cu verde anii, etc). Are sens ca o persoană care este plătită să facă reclamă pixurilor colorate recomandă această metodă, însă este ea chiar eficientă?
Ei bine, depinde de fiecare persoană în parte. Dacă ai o memorie vizuală foarte dezvoltată, sunt șanse mari să te ajute (ai grijă să nu abuzezi de asta; prea multe culori pe o singură pagină o să îngreuneze procesul de reținere, deoarece o să-ți atragă atenția). Majoritatea oamenilor nu au o memorie vizuală, așa că mulți își pierd vremea (și banii) pe subliniat și colorat.
2. TIPURILE DE MEMORIE. Că tot am menționat de memoria vizuală, o să facem și clasica împărțire a tipurilor de memorie, așa cum ne învață internetul.
a) memoria vizuală: ,,fotografiezi” în minte diferite tabele, scheme, culori.
b) memoria auditivă: repeți cel mai bine cu voce tare sau îți amintești exact vorbele folosite de profesor când preda lecția.
c) memoria motrice: ,,nu ai stare” atunci când înveți; fie te plimbi prin cameră, fie te joci cu pixul.
Aici intervine problema împărțirii oamenilor după categorii clare, concise. Toți suntem diferiți, mai ales din punct de vedere psihologic. Mintea umană este un miracol în continuă dezvoltare, o forță pe care probabil nu o vom înțelege niciodată pe deplin, așa cum nici nu vom găsi două minți care funcționează la fel, exact după același tipar. Deși este adevărat că vederea, auzul și activitatea fizică sunt unele dintre preferatele creierului uman în procesul de învățare, niciodată utilizarea uneia singure nu o să ne aducă rezultatele maxime de care suntem capabili. Cercetătorii recomandă încercarea a cât mai multe metode, pentru a vedea care ţi se potriveşte cel mai bine.
3. TABELELE DE ORGANIZARE. Tabelele de genul acesta ne-au ajutat pe toți în anumite momente de criză. Cel mai probabil le-am folosit când aveam teză la română mâine și nu știam niciunul dintre cele cinci subiecte posibile. În astfel de situații, organizarea fiecărui minut din viața noastră este benefică.
În societățile de ,,study with me” de pe rețelele sociale, aceste tabele au atins o cotă maximă. Fiecare oră, din fiecare zi, din fiecare săptămână a vieții noastre este planificată productiv. Zilnic te trezești la 8, mănânci și te speli în intervalul orar 8:00-8:30, de la 8:30 îți faci temele etc. Viața devine o rutină insuportabilă pentru mulți, iar dacă la finalul zilei rămân activități necompletate, rușinea este mare. Pentru un adolescent în dezvoltare, cu sănătatea mintală șubredă, o astfel de rușine poate duce la anxietate, completarea tabelului fiind un stres în plus
4. TREZITUL DE DIMINEAȚĂ. ,,Cine se scoală de dimineață, departe ajunge” este una dintre devizele preferate ale persoanelor productive de pe internet. Ceea ce ei nu iau în calcul de cele mai multe ori, este ceasul biologic unic pentru fiecare persoană în parte. Cea mai cunoscută teorie actuală precizează că încă din Preistorie triburile de oameni se separau și dormeau în ture, astfel încât constant să fie cineva treaz lângă foc, să stea de veghe. Pentru unii oameni, culcatul la zece noaptea și trezitul la cinci dimineața pur și simplu nu este o opțiune. Unii chiar învață sau muncesc mai eficient noaptea, când e liniște și pot sta singuri la birou.
Concluziile pe care le tragem din aceste patru exemple sunt că, deși pare minunat să duci o viață 100% productivă și să ai cele mai frumoase caiete din clasă, ceea ce contează cu adevărat în procesul de învățare este unic pentru fiecare creier uman în parte. Nu excludem nici posibilitatea ca pentru un individ toate sfaturile populare pe internet să funcționeze perfect, însă posibilitatea este foarte mică. Până la urmă, ,,influencerii de study” sunt tot ,,influenceri”, așa că nu ne putem baza pe sfaturile lor în totalitate.