Ridică mâna în aer dacă şi tu crezi că cea mai grea luptă este aceea cu tine însuţi. Este din ce în ce mai greu să fim noi înşine pentru că nu ştim cine suntem, ne imaginăm doar cine am vrea să fim, uitându-ne în exterior pentru a ne forma o personalitate, nu în interior. O greșeală comună care poate fi ușor îndreptată dacă ne oferim mai mult timp nouă şi mai puţin problemelor din jurul nostru. Robe s-a confruntat cu această dilemă pe care a depăşit-o, astfel oferindu-ne nouă şansa de a-l cunoaşte cu adevărat prin următorul interviu!
1) Dacă ar fi să te laşi de teatru, pentru ce te-ai lăsa?
Eu duc o luptă între muzică şi teatru. Mereu am crezut că la un moment dat cineva o să mă pună să aleg între muzică şi teatru, desi eu nu vreau să aleg, nu vreau să le fac cu jumătate de măsură, vreau să le fac în întregime pe ambele. Dar dacă ar fi să mă las de teatru aş face-o doar pentru familia mea sau doar pentru sănătatea mea, pentru că aşa cum ştiţi „I” este singurul pronume din engleză care se scrie cu literă mare, ceea ce ne demonstrează că noi suntem cea mai importantă persoană din viaţa noastră. Arta o faci pentru a te bucura de ea în aceeaşi măsură în care se bucură şi alţii de ea, aşa că nu are sens să te extenuezi fiind mereu pe scenă, să te îmbolnăveşti, pentru a-i bucura pe alţii şi nu pe tine!
2) Dacă nu îţi descopereai pasiunea pentru teatru, ce carieră ai fi ales?
Când eram foarte mic voiam să fiu agent secret, iar atunci când am mai crescut voiam să devin jucător profesionist de LOL, dar oricum, voiam să dau la ASE, să mă fac buisnessman pe relaţii internaţionale, să mă fac miliardar, credeam că aşa merg lucrurile. Dar nu aveam o pasiune pentru aşa ceva, iar mama mea mi-a zis să mă apuc de ceva, să nu pierd timpul aiurea, iar eu i-am spus că vreau să mă apuc de Karting! În fine, cu timpul am realizat că nu este deloc greu să faci ceea ce îţi place, ci să-ţi dai seama ce îţi place cu adevărat!
3) Care este actorul care îţi place cel mai mult şi te inspiră?
Persoana care mă inspiră şi mă motivează în ceea ce fac e Liviu Chiţu, profesorul meu de teatru. E în propriul sens al cuvântului mentorul meu. El m-a învâţat că înainte de a fi actor trebuie să fi şi om, ceea ce mi se pare mai important decât orice. Şi asta am şi învăţat, să fiu om, pentru că nu poţi să joci nişte roluri dacă nu poţi să fi tu însuţi mai întâi! Oricum, sunt mulţi actori care îmi plac, cum ar fi Marius Manole, Oana Pelea din România, iar din străinătate, fără îndoială Jim Carrey, pentru că a jucat nişte roluri pe care m-aş fi văzut pe mine jucându-le.
4) Care e motto-ul după care te ghidezi în viaţă?
Ştiu multe motto-uri motivaţionale de pe insta, dar am unul pe care îl spun persoanelor care au o zi proastă, dar eu nu mi-l amintesc când am o zi proastă: „Totul e bine când se termină cu bine şi dacă nu e bine înseamnă că nu s-a terminat!”. Mie nu mi-au plăcut niciodată chestiile astea motivaţionale, dar la un moment dat în viaţă rămâi singur şi trebuie să te împingi singur de la spate şi chestiile astea te ajută pentru că sunt foarte adevărate! Fie că e adevărat sau nu, mentalitatea asta nu-ţi dăunează, poate doar să te ajute!
5) Plănuieşti să pleci din ţară pentru a avea mai multe posibilităţi?
Nu, nu vreau să fac o facultate în afară. Nu vreau să fug, nu îmi place ideea că în România e greu şi că e mai bine să mă duc undeva unde e uşor! Chestia asta nu există, este doar un prag fals pe care ni-l punem singuri. Trebuie să realizăm că în România e un pic mai greu, mai prost, dar cred că dacă reuşim aici, vom putea reuşi oriunde. Vreau să fac o facultate şi un master aici, să pornesc de aici, ca apoi să fiu cel mai bun din lume la ceea ce fac, să arăt că s-a putut!
6) Care este cea mai mare frică a ta?
Dacă mă întrebai asta acum câţiva ani, aş fi răspuns „singurătatea”. Sunt o persoana care vorbeşte foarte mult şi nu pot să stau fără să vorbesc, fără să glumesc, fără să fiu înconjurat de oameni care să se uite la mine când vorbesc. Îmi plăcea atenţia, îmi plăcea ca lumea să se uite la mine chiar dacă nu fac nimic, însă nu am realizat că pot obţine asta prin actorie, pentru că doar pe scenă vorbeşti şi lumea se uită la tine. Aşa că eram sigur că eu nu pot să locuiesc singur, trebuie să mă mut ori cu un coleg de apartament sau să-mi fac o iubită cu care să stau, căci altfel înnebunesc! Totuşi, cam acum un an am realizat că nu e rău să stai singur, pentru că asta îţi dă şansa să te cunoşti pe tine. Înainte eram o persoană cameleon, nu aveam personalitatea mea, eram cum trebuia să fiu într-o situaţie ca să obţin ceea ce am nevoie.
7) Ce parere ai despre content-ul de pe youtube din prezent?
Ei bine, mie sincer nu-mi place, dar cred că trebuie să existe pentru a apărea mai mult content mai bun! Nu se poate ca toată lumea să facă chestii educative, ar fi absurd, dar nu putem nici să ne lipsim de trenduri pentru că sunt entertainment şi acesta este rolul lor, plus că la un moment dat orice trend moare inevitabil pentru că audienţa se plictiseşte de el. Orice în media, pe cât de repede creşte, pe atât de repede se duce şi d-aia eu nu mă grăbesc nicăieri.